joi, 11 februarie 2016

Incorectitudinea în jurizări

„Este frumos ceea ce îmi place.” este criteriul după care orice kitch devine apreciabil sau chiar operă de artă. 
Ați participat vreodată la un concurs, la care a câștigat cineva la care nu vă așteptați? Și nu pentru ați fi voi cei mai buni, ci pentru că acele persoane pur și simplu nu meritau să câștige.

Există trei tipuri de concursuri pe internet:
  1. Random, prin care toate persoanele au aceeași șansă să câștige, dar în care câștigul nu ți-l faci tu, ci un calculator. Nu prea ai ce pierde în astfel de concursuri, căci participarea este relativ gratuită, dacă nu luăm în considerare că pierzi un minut din viață să faci toate cerințele. Nu e cine știe ce pierdere, zic eu. 
  2. Cele în care oublicul îi votează pe cei înscriși, după ce îndeplinesc anumite sarcini (gen să scrie o poveste, un comentariu, să-și facă o poză, etc.). Restul, care vor, pot să-l voteze pe cel mai bun (în felul în care se votează). Însă această alegere nu este niciodată corectă, iar cel care merită cu adevărat nu câștigă niciodată. Probabil este foarte clar de ce: oricine își poate invita prietenii să-l voteze, astfel că cel care preferă să-și irosească timpul pentru un premiu, acela câștigă. Cam tristuț.
  3. Ca cel de mai sus, dar în care cineva anume sau un juriu ales votează câștigătorii. Aici este riscant de asemenea, căci juriul poate să nu se priceapă în ceea ce face. 
Cu toate astea, varianta a treia, în cazul în care vrei să-ți meriți premiul, este cea mai bună. 
Și totuși, greu câștigi pe merit și așa.
Până la urmă participi la un corscurs pentru că ai șanse să câștigi, nu? Iar dacă nu ești o persoană narcisistă, îți poți evalua și tu potențialul, nu-i așa? Deci, în concluzie, te aștepți să câștigi tu ori cineva evident mai bun ca tine. Sau măcar la fel de bun. Dar de ce nu se întâmplă asta? Sau, măcar, se întâmplă?
Probabil că se mai întțmplă, dar în unele cazuri nu. Și este atât de incorect, nu-i așa? Să muncești pentru acel premiu, dar să-l câștige cineva care nici măcar nu-l merită.

Motivele sunt clare: juriul subiectiv. Subiectiv, de asemenea, din anumite cauze: pentru a da premiul unui prieten (motiv care nu-l înțeleg, căci dacă tot vrei să-i dai acele lucruri, de ce mai invoci motivul concursului?), necunoașterea anumitor idei de către juriu, neinteresul lor pentru munca depusă de alții și, mai ales, aleg după preferințele lor.
Atâta timp cât ei organizează un concurs, este alegerea lor cum jurizează, dar unde este corectitudinea? De ce să faci un concurs unde să pui oamenii să muncească atât, ca tu să-l alegi pe cel care ți-a plăcut cel mai mult, chiar dacă nu merită? Gusturile nu se discută, într-adevăr, dar ce consideri tu bun nu înseamnă că și este, iar ce consideră un miliard de oameni buni, nu înseamnă de asemenea că și este. Lucrurile acestea sunt mai greu de aflat, ce este bun și ce este prost, dar nu o să discut despre asta căci nu pentru asta vă scriu în acest moment.
Revenind, consider că un juriu ar trebui să fie corect. Iar corectitudinea nu înseamnă nici pe departe ce-ți place ție, ci ceea ce este bun și ajunge la condițiile și standardele cele mai mari în ceea ce cauți, etc. (probabil că mă înțelegeți fără să dau vreo sută de exemple)

Dacă nu, juriul își asumă un risc mare: să catalogheze drept bun un kitch, ceea ce nimeni nu-și dorește.

Cu dezamăgire,
Leah.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu