#1 recenzie: „Requiem” de Lauren Oliver

Ok, sufăr foarte mult din cauza a celor întâmplate. În carte, evident. 

Deci, să recapitulăm toată seris Delirium. A început genial, primul volum a fost super, dar cu o încheiere foarte tristă. Al doilea volum, numit Pandemonium, a fost trist din cauza celor întțmplate în primul. La sfârșit, am început să mă simt mai bine, iar finalul m-a surprins și m-a făcut să mă întreb cu sufletul la gură ce urmează. Și ghiciți ce.

NU AU URMAT PREA MULTE. 

Bile albe:

• povestirea la persoana I, cu tipul de capitole interesant (povestit din perspectiva a două personaje, total diferite, mai ales cea vindecată de boală și care m-a făcut să înțeleg mai bine cum funcționează vindecarea).
• prezentul folosit în povestire. sincer, îmi place mai mult prezentul, iar autoarei îi iese foarte bine. este oarecum mai logic. nu prea știu cum să vă explic, dar dacă o să citiți, o să înțelegeți ce vreau să spun. (și eu încercat sp scriu la prezent, dar nu mă pot obișnui, fiecare timp are bilele sale albele și negre, ce să-i faci!?)
• evident, povestea din ce în ce mai interesantă.

Bile negre:

• FINALUL. EVIDENT, FINALUL. Cel mai oribil final pe care l-am văzut vreodată. Încă sufăr, deși am terminat cartea ieri. (atenție, spoiler) Nu a rămas cu niciunul și sunt sigură că autoarea a ales acest final ca să le placă fanilor. (Dragă Lauren, uneori poate că ar fi mai bine să uiți de toți fanii cărții și să alegi cel mai bun final, nu cel care le place tuturor!). Nici acțiunea nu a terminat-o, nu știu dacă America a fost salvată, dar ar fi putut măcar să o lase cu cineva. Poate că acțiunea, să zicem, dura ceva s-o termini, dar PUTEA SĂ O LASE CU CINEVA SAU SĂ MOARĂ TOȚI. GREU FRATE, GREU. 
• sentimentele nu au fost la fel de bine descrise, nu știu ce să zic. Nu-mi exprimau prea multe anumite scene, chiar dacă mă țineau cu sufletul la gură și nu mă puteam opri din citit. Pur și simplu, sentimentele au cam fost abandonate în acest volum. 
• titlul în latină. Urăsc latina. Doar cartea asta mp face să o mai plac puțin, dar nu ajută foarte mult. Tot o urăsc, îmi aduce aminte de profă. 

În concluzie, recomand seria. Merită, chiar merită, cu toate că finalul ar putea concura pentru cel mai prost din seria finalurilor proaste. 

Și deci asta a fost prima mea recenzie de pe site, spre că v-a plăcut. Abia m-am abținut să nu înjur. 

Nu știu ce să zic, nu prea am cuvinte, încă sufăr. 

Of, viața asta de fangirl. 

Cu foarte multă tristețe, 

Leah.