Spre bucuria unora, sau nemulțumirea altora, viața e presărată cu evenimente neașteptate. Vrei nu vrei, la tot pasul dai peste situații ce-ți schimbă planurile cu 180 de grade în nici cinci secunde. Câteodată e benefic, dacă putem să o spunem așa, dar uneori aceste schimbări... Omoară. Desigur, există două feluri de moarte: cea fizică, de care toată lumea se teme și cea psihică, unde te afunzi într-un vid plin de sentimente negative ce-ți savurează sufletul cu o poftă sadonică. Revenind, viața e cu adevărat un carusel plin de urcușuri și coborâșuri unde cel mai puternic rezistă și restul... își varsă mațele de la primele obstacole. O putem numi „selecție naturală” sau „legea junglei”, dar eu mă întreb unde sunt mințile Naturii când lasă anumite - cred că dacă le numesc animale insult toate rasele pământului - specimene eșuate să trăiască.
Ca să nu mă mai abat de la subiect ca o muscă beată, mai bine mă înfig în esență puțin mai tare.
Nu cred că cineva dintre noi alege locul unde se naște sau familia în care se naște. Nu alegem nici numele, nici felul în care arătăm, dar desigur, putem să influențăm totul după bunul plac, chiar și linia genetică, în caz de cineva vrea să fie reptilă-umanoidă. Nu este nici pe departe vorba de soartă, voia lui Dumnezeu, sau orice altceva, este doar ce este: un eveniment. Nu îți pică o vază în cap pentru că „așa a vrut Dumnezeu”, iar acesta stă pe norișorul lui pufos și se prăpădește de râs fiindcă tu ești în comă la spital. Vaza aceea ți-a picat în cap fiindcă, din păcate pentru tine și din fericire pentru oricine altcineva, erai în locul nepotrivit într-un moment complet neprielnic. Dacă nu te-ai fi trezit, să zicem, la 10:45, ca să mergi pe acea stradă la 12:00, un alt nenorocos se trezea cu căpățâna puțin spartă. Așadar, ceea ce încerc eu să evidențiez este că nu soarta, destinul, voia lui Dumnezeu se implică în pățaniile noastre. Poate să fie Karma, chiar poate să fie Karma, dar cel mai mult are importanță ceea ce TU faci. Dacă mergi în tricou și lenjerie intimă prin zăpadă, după ce ai făcut baie, nu soarta îți dă o pleomonie de toată frumusețea, ci este un eveniment inevitabil. De asemenea, activitatea celorlalți oameni te afectează în mod direct. De ce? Fiindcă suntem niște ființe sociale și trăim în pace și liniște cu alte viețuitoare ca noi sau mai inferioare. Cel puțin așa ar trebui să fie. Teoria mereu e diferită de practică, nu că ne-ar învăța asta la școală, dar o mai învățăm și pe pielea noastră.
Știu că am repetat câteva lucruri fundamentale, dar chiar am simțit nevoia să lămuresc anumite personaje cu un singur neuron, incapabile să gândească singure, că ce-ți faci cu mâna ta e sfânt și că destinul este doar o scuză a celor slabi, iar faptul că anumite creaturi credincioase consideră că „Dumnezeul” lor își consumă energia ca să le taie lor curentul sau să le pună piedică pentru a-și rupe mâna, m-a enervat din totdeauna.
Societatea de azi e plină de scuze penibile de genul. Nimeni nu face nimic și dă cu vina în stânga și în dreapta. Păi dragilor, e vina voastră, nu e vina nici unei puteri supranaturale că idioțenia sau ignoranța proprie vă aduc necazuri. Acum la întrebarea „E vina mea că m-am născut așa?”, vreau să lămuresc ceva: nu alegi cum te naști sau cine te naști. Da, e greu, e aproape imposibil să te schimbi dacă ești într-un anume fel, moral vorbind, dar în rest poți să influențezi totul.
Cu drag, Norax.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu